sâmbătă, 25 decembrie 2010

ciudat :-??

1. Amprenta de pe limbă
Nu scoate limba dacă vrei să-ţi ascunzi identitatea. La fel ca şi în cazul amprentelor digitale, toată lumea are şi o amprentă linguală unică!
2. Năpârleşti
Animalul de casă nu e singurul care are o problemă de năpârlire. Oamenii pierd aproximativ 600 000 particule de piele în fiecare oră. Astfel se adună cam 750 g în fiecare an.
3. Câte oase ai?
Un adult are mai puţine oase decât un bebeluş. Ne începem viaţa cu 350 oase, dar deoarece oasele fuzionează în timpul creşterii, sfârşim prin a avea doar 206 la vârsta adultă.
4. Intestine lungi
Intestinul subţire este de aproximativ 4 ori mai mare decât înălţimea persoanei. Dacă nu ar fi extrem de înfăşurat, lungimea sa de aproximativ 7 metri, nu ar încăpea în cavitatea abdominală, şi am face mizerie în jurul nostru…
5. Bacteriile
Acum chiar că ţi se va ridica părul pe spinare: fiecare centimetru pătrat de piele aparţinând corpului uman este populat cu 32 milioane bacterii, însă, din fericire, majoritatea sunt paşnice.
6. Sursa mirosului corporal
Sursa subsuorilor sau a picioarelor urât mirositoare este transpiraţia. O pereche de picioare are 500 000 glande sudoripare, care produc peste 500 ml transpiraţie zilnic.
7. Viteza strănutului
Aerul care iese în timpul strănutului poate avea până la 2 km/h, iată deci un motiv bun pentru a-ţi acoperi nasul şi gura când strănuţi sau pentru a te feri când te simţi ameninţată.
8. Distanţa parcursă de sânge
Sângele călătoreşte mult prin corp. În fiecare zi, el străbate 96000 km prin vasele sangvine din corp, iar inima pompează zilnic 7600 kg sânge prin aceste vase.
9. Cantitatea de salivă
S-ar putea să nu vrei să înoţi în scuipat, însă dacă l-ai păstra pe tot, ai putea! Într-o viaţă, o persoană produce aproximativ 25000 litri de salivă, destul pentru a umple două piscine!
10. Cât de tare sforăi?
Până la vârsta de 60 ani, 60% dintre femei şi 40% dintre bărbaţi vor sforăi. Nivelul de zgomot produs de sforăit poate varia de la 60 până la 80 decibeli, asta înseamnă că se aude ca şi cum ai sparge un zid de beton cu bormaşina. Zgomotele de peste 85 decibeli sunt considerate periculoase pentru urechea umană.
11. Culoarea părului şi bogăţia sa
Blondele se pot distra sau nu mai mult, dar cu siguranţă au mai mult păr. Culoarea părului depinde de densitatea sa, iar blondele (naturale) sunt în vârful listei. În general, capul uman numără 100000 foliculi piloşi, fiecare dintre ei fiind capabil să producă 20 fire de păr pe durata de viaţă a unei persoane. Blondele au aproximativ 146 000 foliculi, brunetele 110 000 foliculi, fetele cu părul şaten au chiar 100 000, iar roşcatele sunt cele mai dezavantajate, cu numai 86 000 foliculi.
12. Câte mirosuri reţii?
Nasul omului nu este la fel de sensibil ca cel al câinelui, însă îşi poate aminti 50000 mirosuri diferite.
13. Creşterea unghiilor
Dacă îţi tai unghiile de la mâini mai des ca pe cele de la picioare, e normal. Unghiile care sunt expuse şi care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. De asemenea, unghiile cresc mai repede la mâna cu care scrii şi la degetele mai lungi. În medie, unghiile cresc cu aproximativ 2.5 mm în fiecare lună.
14. Greutatea capului
Nu e de mirare că bebeluşii nu reuşesc să-şi ţină capul în primele luni de viaţă: capul uman reprezintă 1/4 din lungimea noastră totală la naştere, şi numai 1/8 din aceasta la vârsta adultă.
15. Nevoia de somn
Omul poate rezista fără somn destulă vreme, însă 11 zile îi sunt fatale. După 11 zile de nesomn, vei adormi… pe vecie!
16. De ce plângi de fericire?
Experţii nu ştiu sigur de ce, însă au o pistă. Se pare că râsul şi plânsul sunt reacţii fiziologice similare: ambele apar în situaţii emoţionale puternice, şi nu se pot opri atunci când vrem noi. Noi asociem plânsul cu tristeţea, însă lacrimile sunt declanşate de o varietate de emoţii. Se pare că atât plânsul, cât şi râsul, pot uşura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului şi adrenalinei. Aşadar, poţi să te consideri norocoasă dacă râzi până-ţi dau lacrimile.
17. De ce îţi dau lacrimile de la ceapă?
Atunci când tai o ceapă, îi rupi celulele, eliberând enzime care produc un gaz, derivat de sulfoxid. Când gazul ajunge la nivelul ochilor, el reacţionează cu lacrimile şi produce o cantitate mică de acid sulfuric, provocând durere. Creierul le semnalează apoi glandelor lacrimale să producă mai multe lacrimi pentru a spăla ochii de substanţa toxică.
Cu cât tai mai multă ceapă, cu atât se va produce mai mult acid sulfuric şi cu atât vei lăcrima mai tare. Reacţia chimică produsă la tăierea cepei este de fapt un mecanism de apărare al plantei, care a evoluat astfel pentru a se apăra de dăunători. Pentru a lăcrima mai puţin, tine ceapa la frigider înainte de a o tăia: temperaturile scăzute încetinesc eliberarea enzimelor.
18. De ce îţi pocnesc articulaţiile?
În interiorul capsulei formate de articulaţii se află un lubrifiant, numit lichid sinovial, care conţine gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulaţia, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, forţând gazele bogate în azot să plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulaţiei provoacă acel „trosc” pe care îl auzi. Odată ce gazele sunt eliberate, articulaţia devine mai flexibilă.
Probabil că ai observat că articulaţia nu mai pocneşte o vreme, după ce ai auzit-o. Acest lucru se întâmplă deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Dacă îţi place să-ţi trosneşti articulaţiile degetelor, trebuie să ştii că acest lucru nu duce la artrită, dar poate duce la scăderea puterii în acea mână.
19. Ce provoacă pielea de găină?
Pielea de găină (numită şi piloerectie) se formează atunci când ţi-e frig sau frică. Muşchii de dimensiune mică de la baza fiecărui fir de păr se contractă şi dau acea aparenţă de mini-dealuri pe piele. Acest fenomen era perfect justificat pe vremea strămoşilor noştri cu blană, care reuşeau să prindă un strat de aer între păr, realizând astfel termoizolaţia. În plus, zburlirea părului avea un efect de intimidare asupra duşmanilor, făcând ca omul să pară mai mare şi mai fioros. În ziua de azi pielea de găină nu mai are niciun sens, iar dacă vrei s-o eviţi îmbracă-te gros şi evită filmele de groază.
20. De ce ţi se zbate ochiul?
Acest fenomen comun şi enervant poartă numele de miokimie, şi este probabil provocat de o anomalie a unui nerv. De asemenea, experţii cred că şi oboseala, stresul, alimentaţia de proastă calitate, alergiile, alcoolul şi cafeina cresc incidenţa fenomenului. Din fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece în general de la sine.
21. De ce ţi-e frig mereu?
Temperatura corporală este reglată în creier, mai precis în hipotalamus, care îi semnalează corpului să cedeze căldura pe vreme caldă şi să capteze căldura (să tremure pentru a provoca căldură în muşchi) pe vreme rece. Fierul joacă un rol în acest proces, aşa că oamenii care suferă de anemie au adesea senzaţia de frig.
Circulaţia proastă (datorată hipertensiunii sau medicamentelor) pot lăsa extremităţile fără căldură. De asemenea, hipotiroidia poate încetini metabolismul până în punctul în care corpul nu mai generează suficientă căldură. Un studiu recent a sugerat chiar că ar exista o predispoziţie genetică în ceea ce priveşte toleranţa la frig. Ce poţi face? Mănâncă alimente bogate în fier (măruntaie, fasole, vegetale verzi) şi evită nicotina, care provoacă constricţia vaselor sangvine.
22. Toţi copiii se nasc fără pistrui?
Copiii se nasc uneori cu semne, însă niciodată cu pistrui. Pielea produce pistruii făcând exces de pigment, ca răspuns la expunerea solară. Pe măsură ce ne expunem la soare, ADN-ul celular începe să se distrugă, apărând pistruii. De aceea este bine să ne dăm cu cremă cu factor de protecţie înalt (30) şi să mergem la dermatolog dacă observăm că ne umplem de pistrui.
23. Ce provoacă furnicăturile?
Numite şi parestezii, furnicăturile şi amorţelile sunt provocate de fluxul sangvin redus către un nerv presat. Dacă stai prea mult într-o poziţie ciudată sau chiar şi cu picioarele încrucişate, poţi apăsa pe un nerv îndeajuns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provocând „adormirea” picioarelor.
Parestezia se simte în general în extremităţi (mâini, picioare şi glezne). Simpla modificare a poziţiei este de ajuns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. Uneori, aceste furnicături pot fi însă semn al unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea poziţiei corporale.
24. Guma de mestecat şi brânza îţi păstrează dinţii frumoşi?
De fiecare dată când mănânci, bacteriile din gură reacţionează cu mâncarea şi formează un acid organic ce duce la apariţia cariilor. Saliva diluează însă acest acid şi reuşeşte să contracareze procesul. Guma de mestecat stimulează salivaţia, deci este benefică.
În ceea ce priveşte brânza, grăsimile acesteia pot acţiona ca o barieră protectoare pentru dinţi; ea conţine de asemenea calciu şi fosfaţi, care descurajează placa dentară şi întăresc dinţii. Ca sfaturi preventive împotriva formării cariilor, ţine minte: limitează gustările între mese, mestecă gumă fără zahăr după mese şi termină-ţi masa cu câteva bucăţele de brânză.

1 ciocoleti:

andreea spunea...

Interesant ...

Trimiteți un comentariu