1 MARTIE

Dacă ar exista un concurs internaţional între obiceiuri de tot felul, de la Halloween la Moşi sau de la Santa Clause la Carnavalul de la Rio, eu aş miza încrezător pe potenţialul şnurului alb-roşu dăruit femeilor de fiecare 1 Martie. Mărţişorul are toate premisele unei sărbători cu care de ce nu, ne-am putea “da mari” la nivel global, cu tot ce ar presupune o eventuală globalizare. E chiar un eveniment despre care mă simt bine ca român povestind străinilor: simbolizează venirea primăverii, e legat de feminitate (la propriu, cu şnur!  ) şi cel mai important e un obicei autentic şi foarte vechi din zona Balcanilor (ba chiar a Imperiului Roman se pare). După cum urmează, de la wikipedia citire:

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

De aceea, în spiritul tradiţiei, de acest 1 Martie oferim un mărţişor virtual tuturor trecătoarelor de p-aici de la colţul străzii.

Un martisor pt voi

Martisorul

1 Martie simbolizeaza venirea primaverii si se sarbatoreste din cele mai vechi timpuri. Spre exemplu, la romani, aceasta zi marca prima zi din an si cu aceasta ocazie se celebra “Matronalia”, la care se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. Martisorul era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, in ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spanzurat de un gaietan de matase impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea in dar il purta la gat pana cand intalnea cea dintai roza inflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.  La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. Chiar si dacii confectionau martisoarele din timpul iernii si le purtau dupa 1 martie.

In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Atestarile documentare din secolul trecut atribuie martisorului functia de protector impotriva deochiului. Martisorul se lega la gatul sau la mana copiilor mici, pentru a-i feri de deochi si pentru sanatate si noroc, in sensul propriu al cuvantului.

Dar si in traditiile orientale se regaseste simbolul impletirii rosu-alb, rosul simbolizand principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva.

In folclorul romanesc exista mai multe legende despre martisor si aparitia lui in randul sarbatorilor, iar in continuare voi prezenta una dintre aceste legende.

La marginea unui sat traiau intr-o coliba saracacioasa o femeie cu fiica ei. Ca sa castige painea de zi cu zi si cativa banuti, femeia se indeletnicea cu torsul lanii pentru oamenii din sat. Dar tot ce castiga dadea pe doctorii pentru fata ei care era tare bolnava. Intr-o zi, pe cand torcea si plangea de mila fiicei sale, femeia vazu o caleasca de foc trecand cu iuteala dinspre padure spre sat. Era Craiasa Primavara care, auzind-o, s-a oprit si a intrebat-o de ce este asa de necajita. Afland de boala copilei, Craiasa a zis:

-Tine caierul acesta de foc si toarce-l firicel subtire, apoi leaga o fundita si prinde-o de pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la viata, asa cum se trezeste la viata intreaga natura dupa trecerea mea.

Femeia multumi si se apuca de lucru. Dar caierul ii ardea degetele si-i era cu neputinta sa rasuceasca un firicel cat de mic. Incepu sa planga cu lacrimi grele si aproape ca nu baga de seama cand o alta caleasca de zapada se opri in dreptul colibei. Era Craiasa Iarna, care disparea cu iuteala dinspre sat spre padure si care, auzind necazul femeii, zise:

-Tine caierul acesta de zapada. Racoarea lui va potoli fierbinteala celui de foc. Rasuceste-le laolalta, poate asa iti pot fi de folos si eu.

Femeia multumi din tot sufletul si se puse pe tors. Torcea laolalta fir rosu de foc cu fir alb de zapada si astfel ispravi de tors cele doua caiere. Iar dupa ce duse la capat lucrul, lega o fundita de pieptul fetitei. Aceasta indata prinse putere si culoare in obrajori, sari din pat si-si imbratisa cu drag mama. De atunci, in fiecare prag de primavara, femeia impletea fundite alb- rosii, impartindu-le oamenilor din sat, sa le aduca sanatate si bucurii.

Harta lumii după consumul de alcool

Piscina de cola

Un dulce vis sau coşmarul diabeticilor? Artistul Mike Bouchet (care a început să producă propria Cola în 2004) a încercat recent să aducă în actualitate un nou concept. Pe data de 4 iulie, în Twentynine Palms, California, artistul a umplut o piscină (în fosta locuință a cântărețului britanic din anii ’60, Donovan) cu 100.000 de litri de Cola dietetică preparată în casă.

Sursa: omgshots.com

Legenda Martisorului

Primele podoabe de mărțisor au fost monedele de aur sau argint. După ce le purtau, fetele cumpărau cu ele cas și vin roșu, ca să aiba tenul alb și obrajii rumeni. Firul rămas avea menirea să împrumute naturii norocul omului.

“Originea martisorului este imposibil de stabilit”, spune seful sectiei Studii Etnologice din cadrul Muzeului Taranului Roman (MTR), dr. Serban Anghelescu.

Anul trecut, au aparut cateva stiri conform carora obiceiul este vechi de 8.000 de ani, informatii bazate pe obiecte descoperite intr-un sit de la Schela Cladovei, in judetul Mehedinti. Insa aceste date sunt false. “Intre Martisor si cercetarile arheologice de la Schela Cladovei nu exista nicio legatura”, explica Adina Boroneant, cercetator stiintific la Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”.

Mentiuni despre Martisor anterioare secolului al XIX-lea nu au fost gasite. Asta nu inseamna ca obiceiul nu exista, ci este posibil ca oamenii sa nu fie “interesati sa mentioneze ceva ce era o banalitate”, crede Anghelescu.

Primele podoabe: monedele

Cum originea ramane un mister, vom discuta in cele ce urmeaza despre martisoarele din secolul XIX. “Initial, Martisorul nu avea puterea concentrata in podoaba, in obiectul de artizanat, ci in firul de Martisor. Era de o uniformitate care astazi ar fi saraca. Daca s-ar renunta acum la podoaba, ar disparea o intreaga industrie”, explica Anghelescu. Astfel, la inceput era purtat doar firul de culoare alba, impletit cu cel rosu.

Potrivit unei cercetari asupra obiceiului, efectuata de poetul George Cosbuc, culorile reprezinta focul si lumina, fiind un simbol al Soarelui. In sprijinul acestei teorii vine si obiceiul de a agata de firul alb-rosu o moneda (un alt simbol al Soarelui, spune Cosbuc). Anghelescu explica simbolul: “Fetele purtau in jurul gatului o moneda de aur sau de argint. Dupa ce o purtau un timp, ele cumparau cu moneda vin rosu si cas dulce. Se credea ca fetele vor ramane frumoase tot anul: albe la fata ca branza si rumene in obraji ca vinul rosu”. Firul ramas era agatat intr-un pom inflorit.

Mituri: Baba Dochia si innoirea vremii

Cele mai multe dintre miturile despre originea Martisorului au la baza antiteza iarna/primavara (vezi, in prezentarea de mai jos, si mitul din Republica Moldova).

Una dintre cele mai populare legende este cea care o pune in centrul imaginii pe Baba Dochia. “Ziua Dochiei este pe 1 martie, iar dupa urmeaza zilele babei. In legenda, Dochia isi trimite nora sa culeaga iarna fragi, iar Dumnezeu o ajuta si ii da norei jaratic care, adus acasa, se transforma in fragi. E de constatat ca Martisorul, ca si rosul fragilor sau jaraticului pe campul alb al zapezii, aliaza cele doua culori”, explica Anghelescu.

Intre 1 si 9 martie, fetele (dar deseori si barbatii fac asta) isi pot alege o baba. Se spune ca, asa cum va fi vremea in ziua babei tale, asa iti va fi firea si sufletul de-a lungul anului. In credinta populara, intervalul 1-9 martie este cel de innoire a vremii, cand iarna si primavara se ciocnesc.

Astfel, continuand povestea Dochiei, batrana crede ca venirea norei cu fragi inseamna ca vremea frumoasa a venit mai devreme. Asa ca decide sa plece cu oile la munte. Totusi, decide sa poarte noua cojoace. Numai ca, la scurt timp dupa ce pleaca la drum, se pune ploaia, care ingreuneaza cojoacele babei. Aceasta decide sa le lepede si ramane in ie. Alte legende arata ca Dochia se dezbraca de cojoace din cauza venirii caldurii. Numai ca, imediat dupa ce renunta la cojoace, se lasa un ger puternic. Dochia ingheata, alaturi de oile sale. Povestea peripetiilor Dochiei, ca si firul alb-rosu, semnifica alternanta.

Martisorul alb-negru

Au fost si martisoare in care firul era alb-negru, nu alb-rosu. Aceasta combinatie reprezinta “Funia anului”, formata din fire albe si negre, ce reprezinta cele 365 de zile ale anului. Funia anului este legatura dintre iarna si vara, albul si negru reprezentand opozitiile lumina/intuneric, cald/rece, viata/moarte.

Albul este simbolul puritatii, al luminii, in timp ce negrul este culoarea originilor, a fertilitatii si a solului roditor. Albul poate fi Cerul, iar negrul – Pamantul.

Cate locuri, atatea obiceiuri

In Moldova, obiceiul este ca martisoarele sa fie oferite de fete, iar baietii sa si le prinda in piept. Alte obiceiuri sunt legate de locul unde este pus snurul dupa purtare.

In Transilvania, firul de martisor se punea in jurul coarnelor vitelor din gospodarie, sau la usa grajdului, pentru a intinde protectia simbolica si asupra animalelor. In restul tarii, dupa ce este purtat vreme de 9 zile, martisorul este pus intr-un pom fructifer. De acolo dispare odata cu trecerea timpului (rupt de vant), credinta fiind insa ca a fost “furat” de pasarile primaverii.

Martisoarele in alte state

Bulgarii ataseaza snurului doua papusi, la macedoneni simbolul este purtat doar de copii, iar mitul moldovenesc spune ca rosul este sangele Primaverii.

Sursa: EVZ

tu

Tu cum te simti?

Fizica

Buna:D Scuza-ti ca nu am mai postat dar... weekendu asta ma fost ff ocupata  AM dat etst la fizica si tot weekendu` mi.am invatat...PResupun ca la test am facut totu bine:D
Mi.am scos asa zisuu` ghips de la mana YEE :xNimic nou o sa revin cu multe postari

Momentat ..Aleg martisoarele : [ cred ca o sa pun o legenda pe blog ] si cadourile pt profesoare , mananc crema de zahar ars si ma uit la Iubiri secrete ... :D Va pup

O primavara cat ma ifrumoasa [ si cat mai curanda INCa NINGE X_X /omgggg] 

This is

Sporturi extreme

Atenţie: Aceste sporturi extreme sunt periculoase şi chiar ilegale, așa că nu încercaţi să le practicați.

1. Skateboarding pe vulcan

Skateboarderii alunecă pe pantele abrupte ale vulcanului acoperite de cenușă fierbinte, de la o înălțime de peste 700 m, cu o viteză mai mare de 50 de km/h și fără niciun fel de protecție.

2. Limbo Skating

Există multe lucruri care par aproape imposibile, dar Limbo Skating este un sport foarte popular în India. Sportul are nevoie de flexibilitate de gimnast, forță musculară și echilibru. Wonder-kid Aniket Chindak păstrează un record mondial neomologat însă – într-o singură rundă a patinat pe sub 57 de autoturisme.

3. Surfing pe tren

Un sport neobișnuit, dar și ilegal, surfingul pe tren include alpinism sau călătorii pe un tren în mișcare sau pe un metrou. Din păcate acest sport face un număr mare de victime din Africa de Sud. Acest sport era foarte popular în anii ’80 în Germania.

4. Crocodile Bungee

Bungee jumping-ul nu este chiar un sport ieșit din comun, dar să sari într-o apă plină de crocodili, implică un curaj extrem.

5. Sărituri de pe stânci înalte

6. Powerisers Freestyle picioroange

7. Hockey subacvatic

Un sport nu prea bine cunoscut – se desfășoară în timpul iernii, când apa devine extrem de rece, amatorii de scufundări aleg să joace hochei subacvatic.

8. AirKicking

În acest sport extrem neobişnuit un om este catapultat la o distanță de peste 8 metri, ca apoi să aterizeze într-o piscină.

9. Slacklining slackline

Este un exerciţiu de echilibrare în care alpinişti merg pe sârmă deasupra unei prăpăstii.

10. Zorbing Zorb Ball Ball

Provenind de la sfârşitul anilor ’90 din Noua Zeelandă, acest sport se numără acum printre cele mai incitante sporturi din lume. Cel care dorește să ajungă cu capul în jos, este fixat cu un dispozitiv de siguranță și alunecă  pe o pantă ușoară.

Sursa: amazingdata.com