.Păcat că visele nu devin realitate..

Straniu lucru. Azi, după o săpămînă oribilă, în care eram atît de confuză şi uitucă, am venit acasă frîntă de oboseală. Noroc că am avut doar 5 lecţii. Din cauză că noaptea de ieri am dormit doar 6 ore, aveam nevoie de odihnă..de un somn liniştit..Şi totuşi înainte să adorm mă plîngeam în gîndul meu că nu visez persoanele care vreau eu şi cum vreau eu. Şi tot aşa vroiam să visez acele persoane că, chiar s’a îndeplinit şi le’am visat exact cum mi’am dorit. Dar..după ce m’am trezit eram dezamăgită că totul a fost doar un vis şi realitate nu va deveni..Păcat că visele nu devin realitate.
.P.S : aşa că azi mă voi strădui să vă visez şi pe voi…