2. O coajă de ou este formată din carbonat de calciu, care este, de asemenea, principalul ingredient în unele antiacide. Coaja constituie 9-12 % din greutatea totală a unui ou şi conţine pori care permit oxigenului să pătrundă şi dioxidului de carbon şi umidității să iasă din ou.
3. Culoarea albușului provine în
principal de la o proteină denumită albumen şi conţine niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2), clor, magneziu, potasiu, sodiu şi sulf. Albușul conţine aproximativ 57 % din proteinele unui ou.
4. Culoarea gălbenuşului este determinată de dieta găinii. Cu cât cerealele din hrana sa conțin mai mulți pigmenți galbeni şi portocalii, cu atât gălbenușul va fi mai închis la culoare.
5. Culorile unui ou variază odată cu vârsta, dar și datorită altor factori. Spre exemplu, dacă albușul prezintă urme albe ca de nori atunci din punctul de vedere al Egg Safety Center (Centrul de Siguranță pentru Ouă), oul este foarte proaspăt. Albușul tranparent și clar arată că oul ”îmbătrânește”, iar culoarea roz sau iridiscent arată că oul a fost afectat și nu trebuie consumat
6. Firicelul de sânge care uneori se vede într-un ou provine din spargerea vaselor mici de sânge din gălbenuş. Dar asta nu înseamnă că oul nu poate fi consumat.
7. Ouăle ajung la o temperatură de 40 gr C când sunt ”livrate”. Pe măsură ce oul se răceşte, lichidul din interior se contractă, și între cele două straturi se formează un spațiu plin cu aer, care poate fi văzut în momentul în care un ou fiert tare este decojit.
8. O găină face, în medie, între 250 și 270 de ouă pe an.
9. Ouăle cu coajă albă sunt cele preferate în majoritatea statelor din America, iar cele cu coaja maronie sunt preferate în New England. Culoarea găinii indică culoarea viitorului ou – rasa de găini albe Leghorn, cea mai frecventă specie din Statele Unite, ”produce” ouă albe, iar găinile din rasa Rhode Island Red, ouă maro. Nu există diferenţe semnificative între ouăle de diferite culori.
10. Durata aproximativă de formare a unui ou în interiorul găinii este de 24 – 26 de ore. La început o celulă denumită ovul se dezvolta în interiorul galbenușului dintr-un ovar, în același loc în care salmonela poate găsi o cale de a intra în ou. La ovulație, foliculul se rupe, iar gălbenușul este eliberat într-un tub denumit oviduct. Pe traseul parcurs prin tub până la uter, albușul este depozitat în jurul gălbenușului, iar apoi în jurul albușului se formează niște membrane, iar coaja, în jurul oului în uter. Oul este ”lansat” cu partea mai groasa înainte, iar după circa 30 de minute procesul de formare al oului se reia.
11. Aproximativ 75 miliarde de ouă sunt produse anual în Statele Unite, ceea ce reprezintă cam 10% din totalul mondial. Dintre acestea, 60 % sunt utilizate de consumatori, 9 % sunt utilizate în industria de servicii alimentare, iar restul sunt prelucrate şi utilizate în produse cum ar fi maioneza, bezele etc. China este cel mai mare furnizor de ouă, produce aproximativ 390 miliarde în fiecare an, aproximativ jumătate din întreaga aprovizionare la nivel mondial.
12. Curcile pot face și ele ouă, dar acestea nu pot fi găsite într-un magazin obișnuit. Ele au nevoie de mai mult spaţiu pentru cuiburi, astfel de locuinţe sunt mai puțin economice. Pe de altă parte, instinctul lor matern este mai puternic decât cel al găinii, iar astfel colectarea ouălelor devine o acțiune dificilă. Dinozaurii se înmulțeau și ei tot prin ouă, iar uneori tații erau responsabili pentru clocitul lor.
Sursa: beembee.com
0 ciocoleti:
Trimiteți un comentariu